Testimonial image

Evaluarea complexa a persoanelor cu handicap este reglementata legal prin Ordinul 762/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza carora se stabileste incadrarea in grad de handicap, cu modificarile ulterioare (vezi Ordinul nr 692/2013).

In acest sens, legislatia in vigoare stabileste grade de handicap si criterii in functie de:
– Afectarea functiilor mentale – retard mental, tulburare autista, dementa senila, dementa in boala Alhzeimer, boala Pick, tulburari de personalitate (tulburare de personalitate paranoida; tulburare de personalitate schizoida; tulburare de personalitate antisociala; tulburare de personalitate instabil-emotionala de tip impulsiv si de tip borderline), psihoze majore (tulburare schizoafectiva de tip depresiv sau bipolar, psihoze afective (depresia majora cronica, tulburarea afectiva bipolara), schizofrenie toate formele;
– Afectarea functiilor senzoriale (vederea, auzul, functiile vestibulare, functiile fonatorii si de comunicare verbala)
– Afectarea functiilor sistemului cardiovascular, hematologic, imunitar si respirator, inclusiv transplant medular
– Afectarea functiilor sistemului digestiv, metabolice si endocrine
– Afectarea functiilor urogenitale
– Afectarea functiilor neuro-musculo-scheletice si ale miscarilor aferente
– Afectarea activitatii corticale – epilepsie in principal
– Afectarea functiilor pielii

Evaluarea complexa a persoanelor cu handicap la care sunt afectate functiile mentale este construita pe mai multe axe: persoane cu dezvoltare incompleta a functiilor mentale, persoane cu tulburare de spectru autist peste 18 ani, persoane cu deteriorare a functiilor intelectuale, persoane cu tulburari de personalitate sau psihoze majore.

Sunt evaluate in principal: capacitatea de invatare (memorie, atentie, test IQ, test MMSE-Mini-Mental State Examination, Scala Reisberg), nivelul de dezvoltare bio-psiho-comportamentala, nivelul de autonomie sociala – (ADL, IADL, Scala GAFS – Global Assesment of Functioning Scale), abilitatile socioafective, abilitatile cognitive, functiile executive, abilitatile somatice si motorii etc.
In consecinta, au fost stabilite mai multe grade de handicap in functie de nivelul deficientei: handicap usor, handicap mediu, handicap accentuat, handicap grav.

Ce masoara examenului psihologic MMSE?

Examenul psihologic MMSE este un instrument reper in cadrul evaluarii gradului de deteriorare cognitiva din demente si masoara nivelul deteriorarii memoriei, cognitiei, intelegerii si orientarii.

Examenul psihologic MMSE nu indica precis daca persoana sufera sau nu de dementa, ci doar daca la aceasta se observa un declin cognitiv care nu mai este in limitele varstei cronologice, stabilind si existenta sindromului afazo-apraxo-agnozic, atat de specific dementei Alzheimer.

Pe masura evolutiei acestor boli, rezerva cerebrala necesara functionarii cognitive normale este treptat depasita si simptomele declinului cognitiv se accentueaza. Efectuarea examenului psihologic MMSE evidentiaza amploarea acestei degradari.

Ce este un scor GAFS?

Evaluarea globală a functionarii (GAFS- Global Assesment of Functioning Scale) este un sistem de notare pe care profesionistii din domeniul sanatatii mintale il folosesc pentru a evalua cat de bine funcționeaza un individ in viata de zi cu zi. Această scala a fost folosita pentru a masura impactul bolilor psihiatrice asupra vietii unei persoane si a abilităților functionale zilnice.

Scorurile variaza de la 0 la 100, unde 100 reprezinta o funcționare superioara. Se ia in considerare cat de multa dificultate are o persoana în viata de zi cu zi cu functionarea sociala, ocupationala si psihologica inainte de a atribui un scor.

 

Cand boala mintala a unei persoane face dificila functionarea in viata de zi cu zi, are nevoie de ajutor.

Exista doua categorii principale de consideratie. Primul este nivelul de functionare al unei persoane în viata de zi cu zi. Al doilea este gravitatea bolii lor mentale.

Se determina scorul GAFS al unei persoane folosind mai multe informatii, inclusiv:

  • interviul cu persoana respectiva
  • intervievarea membrilor familiei sau ingrijitorilor persoanei respective
  • analizarea dosarului medical al persoanei respective
  • istoricul comportamentului acestuia

Criterii psihologice de incadrare intr-un grad de handicap

Pentru incadrarea intr-un handicap usor, scorul testului psihologic MMSE este intre 21-25, iar scorul GAFS 61-80, ceea ce releva o persoana care uita evenimentele recente, deteriorarea cognitiva este usoara, dezvolta comportamente evitante, dar poate desfasura activitati fizice/psihice in conditii de confort psihic si fizic, in mediul colectiv, avand nevoie de sprijin pentru mentinere in activitate sau pentru joburi la domiciliu.

In situatia in care testul psihologic MMSE are scorul cuprins intre 15-20 puncte, scorul GAFS de obicei va marja intre 51-60, ceea ce presupune ca tulburarile de memorie si cele psihice sunt de intensitate medie, orientarea este dificila, iar deteriorarea sociala moderata cu dificultati in activitatea profesionala (handicap mediu).

In situatia in care testul psihologic MMSE insumeaza un punctaj cuprins intre 10-14, coreland cu o valoare a scalei GAFS cuprinsa intre 31-50, persoana marcheaza o deteriorare severa in functionarea sociala, profesionala si familiala, uita conversatiile recente, evenimentele curente, pot exista modificari marcate ale personalitatii, afectului si comportamentului, putand apare frecvent halucinatii, delir, depresie si anxietate, handicapul fiind accentuat.

Ultima incadrare, in categoria de handicap grav, apare atunci cand testul MMSE este mai mic sau egal cu 9, scorul GAFS poate marja intre 21-30, ceea ce implica un handicap grav fara asistent personal, sau intre 1-20 – handicap grav cu asistent personal, situatie in care este deteriorata major capacitatea de autodeterminare si autoservire, bolnavul fiind incapabil sa memoreze, judecata fiind deteriorata, putand prezenta in unele cazuri si un potential antisocial. 

Evaluare psihologica la copiii cu handicap

Conform legislatiei in vigoare, evaluarea psihologica a copiilor cu handicap este necesara atunci cand vorbim despre boli si tulburari ale sistemului nervos si ale functiilor mentale globale.

In cadrul bolilor neurologice, putem vorbi despre incadrare in grad de handicap in cazuri de: malformatii congenitale, facomatoze, boli demielinizante, cum este scleroza multipla cu tulburari motorii si senzoriale, boli heredo-degenerative (ex: coreea cronica Huntington), sechele de tip pareza, paralizii, epilepsie, sindroame extrapiramidale, poliomielita, tumori cerebrale benign, paralizii cerebrale congenital sau dobandite, afectiuni progresive cum este distrofia musculara progresiva Duchenne). In toate aceste cazuri, evaluarea psihologica la copii urmareste mai ales deficitele aparute la nivelul principalilor analizatori, motilitatea fina si grosiera, locomotia, coordonarea, indeplinirea deprinderilor de autoservire, existenta tulburarilor de comportament, vorbire.

In ceea ce priveste tulburarile psihice debilitante si care necesita evaluare psihologica la copii pentru incadrare in grad de handicap, pe prim plan apar intarzierile mintale (retard) – aici evaluandu-se coeficientul de dezvoltare pana la varsta de 3 ani si coeficientul de inteligenta peste varsta de 3 ani si tulburarile de limbaj, hiperactivitate, emotionale si de conduita, psihologul fiind solicitat sa masoare si sa estimeze amploarea afectarii, in vederea stabilirii gradului de handicap.

presentation image
Autor:    Simionescu Roxana, Psiholog, Terapeut, Dezvoltare Personala
zoho chat