PROBLEMELE ADOLESCENTILOR CE NECESITA CONSILIEREA  PSIHOLOGICĂ

1.Consideratii generale

Adolescenţa este perioada de trecere dintre copilărie şi maturitate, cuprinsă  între 13 şi 18 ani caracterizată prin transformări fizice, emoţionale şi cognitive, dezvoltarea  sexualități, trebuinţa de a face alegeri, nevoia de a se adapta aşteptărilor grupului.

Adolescenţii resimt o tot mai mare nevoie de independenţă, de găsirea identității şi a locului în lume. Încrederea în sine este relativ redusă, dar, adesea este susţinută prin rebeliune şi sfidare, în corelaţie directă cu dorinţa de independenţă.Aceasta este o etapă în care adolescenţii încearcă roluri de adult. Pe lângă obţinerea unei identităţi unice şi integrate, adolescentul trebuie să mai achiziţioneze un nou statut în familie, deoarece relaţiile cu părinţii iau o altă formă şi trebuie să treacă la o poziţie mai autonomă în relaţie cu întreaga lume, în special în ceea ce priveşte dezvoltarea carierei. Relaţiile cu prietenii se schimbă şi ele deoarece adolescenţii devin mai siguri pe ei şi nu mai simt nevoia să fie copii la indigo ale prietenilor lor. Prietenii continuă să fie o sursă importantă de dezvoltare a identităţii şi a valorilor şi adolescenţii încep să aibă tot mai multe prietenii intime. Procesele cognitive devin mai flexibile, capacitatea de a sesiza complexitatea situaţiilor se îmbunătăţește şi scade egocentrismul şi tendinţa de a gândi în termeni alb/negru, ceea ce contribuie semnificativ la dezvoltarea abilităţilor de rezolvare a problemelor.

Consilierea psihologică a adolescenţilor este asemănătoare cu cea pentru adulţi. Adolescenţii găsesc de cele mai multe ori demersul terapeutic ca pe un loc în care îşi pot înţelege şi descoperi sentimentele, speranţele, visele şi temerile, în care se pot concentra asupra propriei lor persoane, asupra experienţelor şi a relaţiilor cu ceilalţi. O formă de consiliere foarte agreată de adolescenţi este cea de grup, ea reprezintă o excelentă oportunitate de a apartenență şi de a învăţa abilităţi şi modalităţi de adaptare de la persoane de aceeași vârstă  şi cu probleme asemanatoare.

Metodele de acţiune au fost elaborate şi dezvoltate de către Jacob Levy Moreno şi folosesc tehnici precum: sociometria, inversiunea de rol, dublul, oglinda etc. pentru a facilita înţelegerea propriilor nevoi şi schimbări constructive, prin accesarea spontaneităţii şi creativităţii. Reproducând situaţii de viaţă într-un mediu structurat, adolescenţii pot recrea şi trăi scene care permit atât insight-ul, cât şi oportunitatea dezvoltării unor abilităţi noi. Acţiunea constituie contextul unor intervenţii psihologice care pun în mişcare resorturi şi energii, declanşând procese profunde de restructurare cu efecte de optimizare la toate nivelurile (8)

Toate transformările prin care trece dacă nu sunt suficient gestionate şi înţelese de adolescent şi de  familie pot naşte probleme, care dacă nu sunt rezolvate la timp se pot agrava şi pot creea dificutăţi majore viitorului adult. Neînţelegerile, conflictele, comunicarea dificilă dintre adolescent şi părinte, se pot datora necunoaşterii sau neînţelegerii acestor aspecte care sunt în continuă schimbare, pe drumul dinspre copilărie către maturitate.

2.Problemele adolescentilor

Problemele cu care se pot confrunta adolescenții şi care se pot rezolva prin consiliere psihologică sunt:

Probleme şcolare. Dificultăţile sau problemele şcolare constituie motive de conflict cu părinţii sau cu profesorii. Printre problemele care apar în viaţa şcolară a adolescentului se află: abandon şcolar, blocaj la una din materii, lipsa motivației, chiulul, refuzul de a învăţa la anumite materii, rezultate  sub nivelul efortului depus,  conflict cu unul din profesori, corijențe etc.

Complexe de inferioritate. Imaginea propriei sale persoane devine deosebit de importantă. Dacă acestă imagine nu este aşa cum şi-o doreşte, poate conduce la apariţia complexelor de inferioritate care devin piedici din ce în ce mai mari în viaţa lui. Apar nelinişti, discuţii pe această temă, tensiuni care dacă nu îşi găsesc rezolvare cu ajutorul părintelui, pot deveni motive pentru o vizită la psiholog.

Un studiu privind imaginea de sine a adolescenților și importanța activitățilorv motrice în formarea sa (6) a dus la concluzia că exercițiile fizice practicate în mod regulat dau o stare de sănătate și un sentiment de încredere mai mare. Un element important în formarea imaginii de sine este mediul educațional, sala de sport poate fi, de asemenea, un mediu de învățare în care adolescenții socializează, întâlnesc tineri de aceeași vârstă, învață ce este concurența și cât de important este să ai autocontrol în situații critice.Adolescentii care participă la lecțiile de Educație Fizică au o imagine de sine pozitivă în comparație cu cei care au scutiri medicale (și nivel scăzut al imagini de sine). Sănătatea fizică și intelectuală are un rol determinant în procesul de formare a imaginii pozitive a persoanei, datorită faptului că imaginea de sine este determinantă în procesul de dezvoltare cognitivă, afectivă și motrică a adolescenților, pentru stimularea voinței lor și pentru a obține detașarii emoțională și securitatea comportamentală. Pentru adolescenți, imaginea de sine este un factor esențial în formarea relațiilor viitoare. 

Viaţa sentimentală. Emoţiile, trăirile, sentimentele adolescentului se diversifică şi îşi modifică intensitatea şi consistenţa. Poate să apară prima dragoste, dar şi prima mare dezamăgire, trăiri care încă nu pot fi gestionate eficient de către adolescentul care nu a mai trăit astfel de experienţe.

Toate sunt noi şi intense pentru adolescent, iar ele devin greu de înţeles şi de gestionat. Nu ştie ce i se întâmplă , nu ştie ce să facă sau cui să-i vorbească despre ceea ce simte. Totul poate deveni dificil şi din ce în ce mai greu de suportat pentru el. Dacă părintele nu ştie cum să îl ajute, sau nu abordează corect problemele sentimentale ale adolescentului, acestea pot genera dificultăţi prezente şi viitoare lui.

Sexualitatea. Trezirea sexualităţii este un aspect deosebit de important ce apare în perioada adolescenţei. Sexualitatea împreună cu problemele care derivă din aceasta pot creea dificultăţi mari adolescentului şi părintelui acestuia. Modul în care este privită şi abordată această latură împortantă a vieţii fiecărui individ poate creea sau nu obstacole viitoarei vieţi a adolescentului aflat pe drumul către maturitate. Printre problemele de acest gen se pot număra: începutul vieţii sexuale, sarcină, homosexualitate, alte dificultăţi.

Probleme de relaţionare cu adulţii. Relaţionarea cu ceilalţi poate întâmpina şi ea dificultăţi în etapa adolescenţei. Cauzele care conduc la dificultăţi de relaţionare – între adolescent şi părinte sau alte persoane – sunt diverse şi de cele mai multe ori greu de descoperit de părintele care este asaltat şi îngrijorat de acestă problemă.Într-o astfel de situaţie consilierea psihologică a adolescentului şi a părintelui  poate fi sprijin în găsirea unei modalităţi eficiente de relaţionare care să permită  refacerea echilibrul.

Comportamente deviante. Agresivitatea sub toate formele ei, consumul de diferite substanţe (tutun, alcool, drog), minciuna, furtul, fuga de acasă sunt exemple de comportamente care deranjează sau perturbă echilibrul întregii familii. Dispariţia sau atenuarea acestor comportamente nu se face de la sine, iar efortul pe care îl depune familia în gestionarea acestora este epuizant şi frustrant pentru toţi membii familiei, mai ales când o astfel de problemă nu este abordată potrivit.

Dependența. Dependența de droguri, de alcool, de sex, de alimente,fumatul si alături de aceste dependențe bine cunoscute, dependența de calculator a ajuns să preseze mai nou adolescentii vulnerabili, chiar dacă familiile lor nu încurajează astfel de abateri de la comportamentul normal. Acest obicei perfect sigur poate deveni o armă care declanșează o altă dependență cu consecinte negative. (10)

Somatizare. Dferite manifestări corporale neplăcute pe care adolescentul le are nu si-au gasit rezolvare. Examenele şi testele medicale nu au descoperit nici o problemă de acest ordin, iar medicul a sugerat că poate fi vorba de o probemă psihologică. Este indicat ca prin intermediul consultaţiilor psihologice să se afle cauza care determină apariţia problemei respective şi să fie abordata adecvat pentru a se ameliora (1).

Tensiune şi incapacitate de relaxare. Experienţele noi prin care trece adolescentul, modificările din viaţa sa îi pot creea stări de tensiune şi discomfort pe care le resimte ca fiind dificil de gestionat. Uneori el pote simţi că nu se poate detaşa de problema respectivă, iar acest lucru îi creează dificultăţi din ce în ce mai mari. Prin consiliere psihologică el poate descoperi modalităţi prin care se poate relaxa şi detensiona.

Depresie. Atunci când apare depresia lucrurile se complică din ce în ce mai mult cu întreaga familie. Viaţa şi viitorul adolescentului pot fi puse în pericol de o astfel de afecţiune neglijată în primul rând de părintele care este încă responsabil pentru viaţa lui. Adolescentul depresiv nu trebuie lăsat în această stare, ci este necesar să fie ajutat de specialişti: medici, psihologi specializaţi în psihoterapie.

Probleme alimentare. De multe ori acest gen de probleme apar la adolescenţă şi persistă întraga viaţă dacă sunt neglijate şi lăsate aşa. Adolescentul, preocupat din ce în ce mai mult de propria sa imagine, poate ajunge să exagereze fără a conştientiza acest lucru. Părintele este cel ce trebuie să fie atent la evoluţia copilului său aflat la vârsta adolescenţei, să intervină şi să caute căi de soluţionare pentru o astfel de problemă care în viitor poate pune în pericol chiar viaţa. Accesul adolescentului la consilierea psihologică poate oferi acestuia modalităţi de soluţionare a unor astfel de probleme.

Emotivitate. Emotivitatea, de cele mai multe, ori poate apărea ca o frână în cale evoluţiei adolescentului. Exemenele și rezultatele în plan şcolar sunt influenţate considerabil atunci când emoţiile preiau controlul.

Izolare sau retragere. Tendinţa de a se retrage sau izola faţă de cei din jur este un comportament îngrijorător. Cauzele sunt diverse şi pot fi descoperite cu ajutorul psihologului.

Dificultăţi în alegerea viitoarelor studii sau a unei profesii. Nu ştie ce cale să urmeze şi se simte dezorientat atunci când este pus în faţa unei alegeri. Timpul trece, examenele se apropie, iar el tot nehotărât pare. Părintele nu mai ştie ce să facă sau cum să-l ajute în această privinţă. Viitorul adolescentului depinde de alegerea pe care acesta o va face. Ce îl determină pe el să nu se poată decide este un lucru detul de greu de aflat de părinte, chiar şi de adolescent. De aceea, într-o astfel de situaţie consiliere psihologică poate fi benefică pentru adolescent.

Pierderi. Uneori ni se întâmplă ca viaţa să ne ofere experienţe dureroase. Printre acestea se numără şi pierderea sau decesul unei persoane apropiate (rudă, prieten, coleg de şcoală). Astfel de experienţe  perturbă echilibrul şi poate lăsa răni adânci care se vindecă greu sau foarte greu. O astfel de experienţă dureroasă care poate aduce la suprafaţă diferite trăiri negative poate creea stări pe care adolescentul le gestionează destul de greu.

Divorţul părinţilor. Pentru adolescent divorţul părinţilor este o traumă care rămâne pentru totdeauna în suflet. Dacă acestă traumă survine într-un moment de fragilitate, cum ar fi perioada adolescenţei, dificultăţile care apar în viaţa adolescentului pot creea mari dezechilibre în viaţa lui cât şi în cea a părintelui. De aceea este necesar să sprijinim adolescentul pentru a ajunge la înţelegere şi la împăcare, pentru a putea merge mai departe pe drumul lui. Divorţul părinţilor poate deveni pentru adolescent motiv de abandon şcolar, chiul, consum de substanţe, comportamente agresive etc.     

3.Consilierea

 Consilierea educațională, parte integrantă a Corelatiei  pedagogice  educat- educator , constituie o experiență specială bazată pe comunicare și căutare , dezvoltare și maturizare . Reprezintă o metodă de optimizare a relațiilor interpersonale , învățarea unor modele comportamentale și atitudinale pozitive , sau un mod pentru a sprijini adolescenții care se confruntă cu unele dificultăți educaționale, emoționale și sociale . Activitatea de consiliere educațională facilitează exprimarea liberă și creativă a opțiunilor și deciziilor școlare și profesionale , autorealizarea, formarea unor abilități sociale , cooperarea , învățarea eficientă (7).               

Sectorul educaţional trebuie deasemeni să se orienteze spre identificarea noilor competenţe profesionale solicitate tinerilor de către angajatori. Adaptarea tinerilor la noile condiţii ale pieţei muncii implică nu numai dobândirea unor cunoştinţe teoretice dinamice, capabile să ţină pasul cu dezvoltarea tehnologică sau a unor specializări pluridisciplinare, ci şi educarea unor calităţi psihologice precum adaptarea rapidă la nou, motivaţia intrinsecă de a lucra într-un anumit domeniu de activitate, capacitatea de a munci în echipă sau abilitatea de a gestiona conflictele. Multe dintre aceste competenţe se învaţă, după care se dezvoltă, sub influenţa factorilor modelatori ai profesiei. La rândul lor, calităţile psihologice se pot optimiza. Totul este ca sistemul de învăţământ să cunoască precis locul unde se află în prezent şi obiectivele pe care vrea să le atingă. Tendinţa europeană este de a revaloriza învăţământul tinerilor, în sensul obţinerii unei maturităţi profesionale satisfăcătoare, care să permită rapid inserarea lor pe piaţa muncii şi obţinerea performanţei. (9)          

4.Concluzii

Prin intermediul consilierii psihologice adolescentul are posibilitatea de a-şi putea deschide sufletul, de a spune ceea ce îl neşlinişteşte, ceea ce îl sperie, ceea ce îşi doreşte de la prezent şi de la viitor, ceea ce visează, cum se vede pe sine, cum îi vede pe ceilalţi, şi multe alte lucruri pe care simte că nu le poate spune nimănui sau lucruri pe care el însuşi nu le poate înţelege. Toate acestea devin posibile prin intermediul şedinţei de consiliere, alături de o persoana pregătită să asculte frământările, neliniştile şi căutările sale.

Adolescentul este sprijinit şi îndrumat să înţeleagă – să se înţeleagă pe sine şi pe ceialalţi, să se descopere aşa cum este, să se accepte, să îşi găsească speranţele, resursele şi visele de care are nevoie pentru a merge mai departe pe drumul său către maturitate. Gânduri, sentimente, aşteptări, vise, trăiri nespuse pot fi puse în cuvinte pentru a căpăta o formă aceesibilă puterii sale de înţelegere.

Adolescentul poate participa la consiliere individuală sau consiliere de grup. Ambele tipuri de intervenţie psihologică sunt eficiente şi aduc fiecare avantajele sale adolescentului.

Pentru ca o intervenţie psihologică să fie eficientă este necesar ca adolescentul să fie motivat pentru aceasta, să îşi dorească schimbare şi să participe la şedinţele stabilite cu psihologul.

Beneficiile consilierii psihologice a adolescentului sunt nu numai de partea adolescentului, ci şi de partea părintelui acestuia. Acestora li se facilitează o mai bună relaţionare sau comunicare, accesarea unor modalităţi de soluţionare ale problemelor cu care se confruntă la un anumit moment al existenţei lor, o mai bună funcţionare a familiei.

REFERINȚE:

1.   Alexander, F., (2008) Medicina psihosomatica, Bucuresti, Editura Trei.

2.   Beck, A. T.,  (1987) Depression Inventory.

3. D’Zurilla T..J. (1986): Problem-solving Therapy: A Social Competence  Approach to Clinical Interventions. Springer, N.Y.

4. Holdevici, I., (2011) Tratat de psihoterapie cognitiv-comportamentală, Bucuresti, Editura Trei.

5. Mitrofan, R., (2003), Cursa cu obstacole a dezvoltării umane – psihologie,psihopatologie, psihodiagnoza, psihoterapie centratăpe copil şi familie.Bucureşti, Editura Polirom

6. Lupu, E., Petrescu, A. L. 2014 A study regarding teenagers’ self-image and the importance of physical activities in its formation, PSIWORLD

7. Moraru M.,  The Counseling Educational Role in the Prevention of the School Failure Process, 2014, Pages 332–336,  International Conference: EDUCATION AND PSYCHOLOGY CHALLENGES - TEACHERS FOR THE KNOWLEDGE SOCIETY – 2nd EDITION EPC

8. Moreno J. L., (2009) Scrieri fundamentale. Despre psihodrama,metoda de grup si spontaneitate, Bucuresti, Editura Trei

9. Popa, C., Stratilescu, D., (2014) Orientarea profesională a tinerilor. Competenţe psihologice şi performanţă în carieră, Revista de Psihologie,nr.1

10. Rascanu, R.,Marineanu, C., Marineanu, V.,  Sumedreau, C. M., Chitu, A., (2015)  Teenagers and Their Addiction to Computer Published by Elsevier B. V. Procedia Social and Behaivioral Siences 78 pg. 225-229