Comunicarea asertiva este considerata stilul sanatos de comunicare, care aduce o serie de beneficii:
- ne ajuta sa ne putem sustine punctul de vedere sau sa spunem „nu” intr-o maniera diplomata, fara a-i rani sau dezamagi pe ceilalti;
- contribuie la crearea unor situatii win-win, pentru ca ne ajuta atunci cand negociem;
- exersand acest stil de comunicare, ne putem recunoaste si intelege mai bine propriile nevoi, interese, emotii;
- reduce situatiile conflictuale, prin faptul ca sunt exprimate clar, direct si diplomat punctele de vedere, cu respect fata de interlocutor; in acelasi timp, contribuie la o mai buna gestionare a furiei;
- ne ajuta sa ne dezvoltam o mai mare incredere in sine;
- contribuie la reducerea stresului si la un echilibru intre intre viata profesionala si cea personala, mai ales in cazul persoanelor care au dificultati in a spune „nu”si din aceasta cauza au tendinta de a se supraincarca cu activitati;
- ne ajuta sa stabilim limite sanatoase si per total, ajuta la o mai buna comunicare cu ceilalti si relatii mai oneste.
Comunicarea umana si comportamentul au 3 stari de baza: Pasivitate, Agresivitate si Asertivitate
Pasivitatea este incapacitatea sau inabilitatea unei persoane de a exprima cu incredere ceea ce gandeste sau simte. Atitudinea este umila, plangacioasa, pasiva, neajutorata: „Asta e, n-am ce face!”, „Saracul de mine, cum sa fac asa ceva?”. Comunicatorul pasiv va evita cu orice pret conflictul, chiar si atunci cand are dreptate, prefera sa lase lucrurile cum sunt.
Comunicarea si comportamentul agresiv, directe sau indirecte, au ca rezultat jignirea sau diminuarea pozitiei si respectului de sine al celorlalti, provocand durere, umilinta si determinand reactii de aparare. Agresivii tipa, ii jignesc pe ceilalti, sunt aroganti, intoleranti, sarcastici si cauta mereu sa invionovateasca.
Comunicarea asertiva este un stil de comunicare diplomata, bazat pe respectul fata de interlocutor si in acelasi timp pe nevoia sustinerii punctului de vedere propriu, al intereselor, credintelor, emotiilor proprii. Asertivitatea are la baza respectul pentru sine si pentru ceilalti. Oamenii au tendinta de a coopera atunci cand sunt abordati intr-un mod care respecta nevoile ambelor parti. Asertivitate inseamna sa fii direct, onest, responsabil si spontan.
A construi un mesaj asertiv presupune o exprimare pozitiva, care sa nu ne judecam interlocutorul, sa il criticam sau sa ii cautam vreo vina (ex: “ti-am zis sa nu faci asa ca e gresit?”. -mesaj agresiv, “eu spun sa incercam si altfel-mesaj asertiv).
Metoda de construire a unui mesaj asertiv:
1.Descrierea fara a judeca in vreun fel a comportamentului care se doreste a fi schimbat – “cand imi spui ca vrei sa plecam mai repede…”;
2.Clarificarea efectului concret si tangibil al comportamentului celeilalte persoane asupra celui care comunica asertiv – “am o stare neplacuta pentru ca simt ca sunt fortat sa iau o decizie pe care nu o doresc”.
3.Corectarea prin propunerea acelui comportament care ar da mai multa satisfactie in discutie – “mi-as dori sa discutam mai mult aceste decizii si sa luam in considerare si opinia mea”.
Reguli de baza pentru o comunicare asertiva:
1. Descrierea comportamentului trebuie facuta in termeni specifici si nu generali (spuneti „cand imi spui ca gresesc”, „cand iei decizii fara sa ma intrebi” si nu „cand te porti asa” pentru ca partenerul sa inteleaga exact la ce va referiti)
2. Limitati-va doar la descrierile de comportament. Nu faceti deductii despre motivele, atitudinile si caracterul celeilalte persoane (nu spuneti: „cand vrei sa ma umilesti” sau „cand te dai mare” pentru ca parenerul va nega ca aceasta ar fi intentia lui si discutia se va abate de la subiectul urmarit.
3. Fiti obiectiv si nu judecati – incercati sa va puneti in pielea celuilalt (de ce se poarta asa, de ce spune lucrurile respective?)
4. Fiti cat se poate de scurt – cu cat mai lung mesajul, cu atat pierdeti atentia partenerului.
5. Comunicati/prezentati situatii reale – nu vorbiti ipotetic ci fiti cat mai concret. Spuneti „ma refer la situatia in care ai spus ca…”, nu ”sa zicem ca cineva ar spune…”
Tehnici eficiente de comunicare asertiva:
Tehnici eficiente de comunicare asertiva presupun formularea mesajului astfel incat sa fie evitate pronumele „tu” sau „dumneavoastra”, ci se foloseste doar pronumele la persoana I. Comunicam ceea ce pe noi ne deranjeaza, ce efecte are o situatie asupra noastra. Astfel, nu arat ce face negativ celalalt si nu il blamez sau ii spun ce sa faca, ci ii spun cum ma simt si ce efecte are asupra mea situatia sau o anumita actiune.
Exemplu; lucrezi la un proiect la locul de munca si ai nevoie de o serie de informatii de la un coleg. Acesta nu isi termina niciodata la timp sarcinile, lucru care iti afecteaza si tie munca. O varianta de comunicare asertiva cu el ar putea fi aceasta: „Cand nu am toate informatiile necesare la timp, ma tem ca nu o sa reusesc sa finalizez cu bine acest proiect. As vrea sa nu mai fiu nevoit sa astept dupa aceste date.”
Metoda discului stricat, este utila in situatiile in care interlocutorul nu intelege sau nu accepta raspunsul sau refuzul nostru. De exemplu, in cazul in care un agent de vanzari incearca sa te convinga sa cumperi un anumit produs sau serviciu, metoda presupune sa tot repeti raspunsul tau: “Multumesc, dar nu sunt interesat” pe un ton linistit si fara sa te enervezi. Intr-un final, va fi nevoit sa iti accepte refuzul.
Tehnica “Fogging”, consta in a identifica un aspect din mesajul celuilalt, cu care arati clar ca esti de acord, apoi iti exprimi punctul tau de vedere. De exemplu, daca ti se reproseaza ca ai intarziat in ultimele zile la serviciu, raspunsul in spiritul acestei tehnici poate fi: “Asa este, am intarziat. Si vreau sa discut acest aspect cu dvs. (urmat de explicatia intarzierilor)”
Comunicarea asertiva cu copiii ajuta foarte mult relationarea parintilor sau altor adulti cu cei mici, in special atunci cand adultii trebuie sa stabileasca sau sa le reaminteasca limitele si regulile.
Intr-o situatie dificila, cand copiii au incalcat o regula sau au facut ceva nepotrivit, comunicarea asertiva inseamna sa le spunem, pe un ton calm si ferm ce comportament am vrea de la ei, in loc sa ii facem sa se simta prost pentru ce au facut. De exemplu, cand parintele se impiedica de incaltamintea copilului lasata in hol, o comunicare asertiva ar putea fi: Te rog sa iti asezi incaltamintea la locul ei dupa ce te descalti.
Parintii sunt cele mai importante modele pentru copiii lor, de aceea, daca parintii comunica intr-un mod asertiv in general, nu doar cu cei mici, copiii vor prelua si ei acest model sanatos. Pe copii, la fel ca pe adulti, asertivitatea ii ajuta intr-o varietate de situatii: la scoala, la locul de joaca, in situatii conflictuale sau de bullying etc.
Comunicarea asertiva este o abilitate care se poate invata si indiferent de stilul nostru de comunicare, putem exersa si invata sa comunicam mai eficient cu ceilalti.
Inainte de a face ajustari la modul in care comunicam, e important sa identificam stilul nostru. Avem mai degraba tendinta sa reactionam agresiv sau sa nu putem spune “nu” sau nu putem sa ne sustinem punctul de vedere.
Nu e usor sa trecem dintr-o data la un stil asertiv de comunicare, daca in mod obisnuit stilul nostru este departe de acesta. Insa ne ajuta mult sa exersam inainte ceea ce avem de spus, atunci cand sunt situatii care se tot repeta sau care nu ne iau prin surprindere. Formuleaza ideea, eventual scrie replica pentru o mai buna fixare, apoi spune-o cu voce tare si unei persoane apropiate, care iti poate da si un feedback. Apoi incepe sa pui in practica, incepand cu situatiile mai simple pentru tine, cum ar fi cele din familie sau cu prieteni, apoi cu cele mai dificile de la serviciu.
Exemple de comunicarea asertiva:
Exerseaza sa spui „nu”. Poti incepe prin a scrie o lista cu situatiile in care in mod frecvent ai dificultati in a spune „nu” si pe care ai vrea sa le schimbi. Apoi ordoneaza-le in functie de cat de greu iti este sa spui „nu”, de la cele mai simple pana la cele mai dificile. Si exerseaza apoi sa spui “nu” (in imaginar, apoi in situatii reale).
Invata sa iti gestionezi furia. Daca stilul tau este mai degraba agresiv si ai dificultati in a-ti gestiona furia, te pot ajuta cateva tehnici de a gestiona mai eficient aceasta emotie.
Acorda atentie si limbajului nonverbal asertiv. Comunicam nu doar prin limbaj verbal, ci intr-o mare masura si non-verbal. Iar un limbaj non-verbal care sa urmeze principiile asertivitatii includ contactul vizual, mentinerea unui ton calm si moderat ca intensitate, evitarea incrucisarii bratelor.
Uneori poate fi destul de anevoios acest proces; mai ales daca in spate sunt traume sau experiente de viata adverse care au contribuit la dezvoltarea unui stil de comunicare departe de cel asertiv. In astfel de situatii, un psihoterapeut te poate ajuta sa depasesti aceste obstacole si sa te exprimi mai asertiv.
Comunicarea în cuplu
Felul in care comunicam cu fiinta iubita determina intr-o mare măsură calitatea relatiei noastre. O comunicare reusita, armonioasa ajuta la mentinerea sentimentelor de iubire pe termen lung. Sentimentul de îndragostire de la inceput nu e suficient pentru o relatie de cuplu armonioasa si de durata. Mai e nevoie si de alte ingrediente. Comunicarea e unul dintre ele.
Problemele de comunicare duc la deteriorarea relațtiei. Cei doi se indepărtează unul de celalalt. Nu mai gasesc suficiente puncte comune pentru a se simti bine împreuna. Sentimentul initial de iubire nu mai este sustinut.
Comunicarea in general si comunicarea in cuplu in particular este ca o punte de legatura. Avem nevoie de aceasta conexiune pentru a impartasi iubirea. Pentru a putea comunica asertiv este necesar să avem o buna relatie cu noi insine si o atitudine de respect fata de ceilalti.
Atunci cand suntem foarte îndragostiti ne simtim impliniti si multumiti. Ne vedem propria viata mult mai in roz. Suntem plini de speranta. Suntem mai binevoitori atat cu noi insine cat si cu ceilalti. Suntem mai toleranti, mai transfiguratori si mai generosi. Acceptam mult mai usor puncte de vedere diferite de ale noastre. Dar nu reusim să ne mentinem intotdeauna in aceasta stare frumoasa.
Comunicarea in cuplu trebuie făcuta intotdeauna din suflet, cu iubire. Atunci cand comunicam cu celalalt din inima, ne exprimam mult mai liber, mai calm si mai bland. Impartasim mult mai usor si mai clar ceea ce simtim si ce dorim. Ne exprimam nevoile si dorintele fara a pretinde celuilalt sa ni le implineasca.
Cand suntem prezenti in inima noastra, suntem mai impacati cu noi insine si mai deschisi sa-l primim pe celalalt în viata noastră asa cum este. Il iertam cand greseste. Il incurajam si-l sustinem atunci când are nevoie. Suntem deschisi sa-i intelegem punctul de vedere. Ii ascultam dorintele si nevoile făra a ne simti obligati sa i le satisfacem.
A nu ne simti obligati sa-i satisfacem celuilalt dorinte si nevoile, nu inseamna ca suntem indiferenti si egoisti. Ci înseamna sa nu ne sacrificam prosteste pentru a satisface cererile celuilalt în detrimentul echilibrului fizic, psihic si emotional personal. A ne neglija mai mereu pentru a satisface dorintele si nevoile celuilalt, pana cand ajungem sa ne simtim epuizati, goliti si frustrati, nu este o dovada de iubire nici fata de celalalt si nici fata de noi insine.
Comunicarea asertiva implica sa stim să spunem NU atunci cand este necesar.
Cele mai mari tensiuni apar atunci cand sunt exprimate nemultumirile. Aici tonul face muzica. Asa ca trebuie ales un ton cald. In plus, daca iubitul/iubita a gresit atrage-i atentia asupra greseli, nu-i anula valoarea. De exemplu, daca a intarziat foarte mult la intalnirea cu tine alege sa-i spui calm: „Ai întarziat 30 de minute si eu te-am așteptat in frig, ceea ce a fost foarte neplacut pentru mine. As fi preferat sa ajungi la timp sau macar sa-mi telefonezi si sa-mi spui ca intarzii. Te-as fi putut astepta intr-un loc unde sa nu-mi fie frig.” in loc sa spui rastit: „Esti un egoist/o egoista. Nu-ti pasă de mine niciodata. Nu faci niciodata ceea ce spui. Nu esti capabil/capabila sa ajungi niciodata la timp.”
Atunci cand punctam greseala fara sa anulam omul, sunt sanse mult mai mari ca celalalt sa se transforme. Atitudinile care subminează stima de sine îngreunează transformarea.
E important sa tim sa exprimam (cuvinte, atitudini, tonalitate, gesturi) dar si sa ascultam. Aceasta implica sa fim pe rand mai intai în pozitia celui care isi exprima si apoi in pozitia celui care primeste.
